Pe 26 octombrie a fost o zi minunată pentru noi. A fost ziua mult așteptată de 1-2 ani, una în care o năzuință ni s-a împlinit, iar o etapă din planul cu privire la legătorie s-a împlinit. Am achiziționat prima mașină de artă tipografică  iar pe viitor sperăm să mai urmeze și altele.

     Desigur, prima dumneavoastră întrebare e următoarea: la ce e bună? 

     Puține informații am putut găsi pe internet despre acest tip de mașină, dar și despre altele. Firma Karl Krause din Leipzig, Germania, a produs multe mașini pentru domeniul legătoriei: ghilotine, papsher, mașini de artă tipografică, prese, mașini de biguit etc. Mașini/unelte extraordinar de bine făcute, iar datorită calității lor sunt folosite și astăzi în toată lumea legătoriei. Cei care apreciază calitatea și detaliile cărților vor căuta să achiziționeze echipament Karl Krause sau măcar din cele realizate atunci.

Aici puteți vedea o astfel de ghilotină marca Karl Krause tip potcoavă în acțiune:

Este o ghilotină robustă, deosebit de grea, dar foarte rezistentă pe parcursul timpului. O descriere mai potrivită și la obiect, în trei cuvinte, e următoarea: moarte nu are.

Desigur, nici în România (pe internet) n-am putut găsi informații despre mașina achiziționată. Despre cum se folosește, temperaturi sau alte detalii. 

     La ce e bună? Este bună la imprimarea/decorarea coperților în S E R I E  (în principal) sau nu, fie în piele naturală, fie în piele ecologică sau în orice material dorit. 

Copertă din piele ecologică superioară (grena) imprimată în full auriu.

     După o discuție avută cu domnul Adrian Ghețea, care se ocupă de recondiționarea profesionistă a diverselor echipamente din domeniul legătoriei cât și de legătoria de cărți, am constatat că această presă nu este un realizată de firma Karl Krause, ci, de o altă firmă din Leipzig, Polygraph. Se pare că existau mai multe firme care produceau astfel de echipamente, dar cele Karl Krause erau cele mai renumite. Acesta e și motivul pentru care acest model de presă, frumos și elegant de altfel, nu l-am putut găsi într-o revistă (500-600pg) al celor de la Karl Krause în care erau expuse diferitele aspecte ale echipamentelor, imaginea, prețul lor și seria. Desigur, și Polygraph tot din Krause se trage dar e de generație mai ,,nouă”.

 Desigur, aceasta nu este neapărat de rău fiindcă am lucrat, lucrez și voi lucra la ea, iar tot ceea ce pot spune este că e …magnifică! Exercitând o putere de 20-30 tone, imprimă în piele foarte, foarte bine cum niciodată, nimeni, nu va putea cu o presă tradițională. Ba mai mult, poți tăia materialul coperții, piele ecologică sau piele veritabilă, foarte ușor apăsând mai mult decât trebuie… E un tanc de 1230 kg! 

     La 2-3 săptămâni de la achiziționare, un foarte bun electrician, Grigore A., a realizat cutia electrică. Mașina a fost într-o primă fază la 380 v, dar a trebuit trecută la 220 v. Cutia electrică are întrerupător general, contor pentru setarea și vizualizarea temperaturii, daaar și temporizator, cu ajutorul căruia pot seta pornirea mașinii și încălzirea ei cu N ore înainte de a ajunge la atelier.

     Imediat după ce a fost funcțională, a fost pusă la lucru din 17 noiembrie 2018. Sunt oameni care lucrează ani de zile cu aceste mașini și poate tot nu ajung să-i descopere toate tainele și să-și formeze un mod de lucru rapid. Eu n-am lucrat NICIODATĂ pe așa ceva. Singura experiență, una nu foarte bună, a fost cu o presă chinezească marca Unitec, cu un platan extrem de mic (11 x 15cm) care nu a fost o investiție tocmai bună raportat la cerințele mele. Acum se pune praful pe ea deoarece…nu-mi folosește. Nu, nu o vând! Nimic din atelier nu este de vânzare! În afara cărților, acelea da. Dar nu toate! 😀

Mulțumesc Domnului pentru că această dorință s-a împlinit!